De ce doar unii scriu bine

Marii scriitori? Am să vă povestesc eu despre esenţa marilor scriitori:

Odată erau copii cu toţii – şi marii scriitori, şi scriitorii mediocri, şi diletanţii, şi cei fără vreo aspiraţie scriitoricească. Şi, ca orice copii, asistau la întrunirile adulţilor, care nici că le dădeau vreo atenţie, ci erau absorbiţi de importanţa pe care şi-o dădeau prin tematicile lor mature. Dar pe un copil îl doare că este proscris dintre adulţi, care se poartă ca şi cum ei ar fi singurii din încăpere care merită să înţeleagă ce se vorbeşte. Aceşti copii, după ce vor creşte, îşi vor însuşi la rându-le acest comportament exclusivist. Însă câţiva dintre ei, ajunşi adulţi, se vor îngriji ca de fiecare dată când rostesc o cuvântare, să îşi închipuie că sunt ascultaţi de copii, şi, pentru ca să nu-i necăjească, se vor strădui să fie şi pe înţelesul lor ceea ce vorbesc. Ei bine, aceştia sunt marii scriitori.