Intre Europa si Asia

Privind catre Europa si Asia, discern o diferenta fundamentala intre ele in faptul ca realizeaza cuplul curaj-viclenie. De-a lungul istoriei, Europa a cautat confruntarile directe, fata in fata, in timp ce Asia a cautat amanarea luptei, slabirea adversarului prin disimulare si amagire pana la un moment propice pentru a lovi.

Roma s-a confruntat de nenumarate ori cu partii, semintie orientala, celebri pentru calaretii lor arcasi, care se apropiau de greoaiele legiuni romane, lansau un voleu de sageti si se retrageau inainte de a sustine pierderi. Un alt adversar de reduta al Romei au fost hoardele de huni ale lui Attila, descins din stepele asiatice si poreclit biciul lui Dumnezeu. Adept al incursiunilor fulgeratoare, al raidurilor demoralizatoare, al razboiului perfid de gherila, a tinut Europa sub teroare pana cand, nemaiputand sa evite o confruntare decisiva, a fost zdrobit de legiunile lui Flavius Aetius la Chalons in 451. Napoleon, invadand Rusia in 1812, a fost hartuit incontinuu de calaretii cazaci pe marile intinderi hibernale, pana cand s-a retras invins, suferind poate cea mai mare lovitura de orgoliu la care a fost lumea martora. Hitler, inflexibilul si focosul german, a fost tarat de catre Stalin, gruzinul viclean, in inima aceleasi necrutatoare Rusii, imbatandu-se nesabuit cu victorii goale, pana ce aceeasi iarna i-a dizolvat armata.

In timp ce Europa este Goliat, gigantul navalnic, luptator de aproape, Asia este David, mobilul, fluidul si abilul hot, adept al luptei de la distanta. In timp ce Europa este teutonul care cauta cu orice pret sa puna cartile pe masa, Asia este proteicul iudeu, care evita mereu sa priveasca in ochi. In timp ce Europa este leul, forta bruta, Asia este sarpele, forta manipulatoare. Europa este veridicitatea de caracter, iar Asia fatarnicia. In fine, in timp ce Europa simbolizeaza materia, invingerea prin propriile mijloace, Asia simbolizeaza mintea, invingerea prin mijloacele avantajoase.

Cu siguranta ca aceasta diferenta se datoreaza calului. Semintiile marilor intinderi au avut intotdeauna o predilectie catre cal. Asta pentru ca specia ecvestra se gaseste pe teren nivelat si pentru ca marile distante reclama mijloace rapide de transport. Din dibacia folosirii calului in scopuri de transport a derivat logic dibacia folosirii calului ca instrument de razboi. E interesant de remarcat legatura foarte stransa intre calaretul mongol si calul sau, de comuniune trupeasca chiar, intrucat atunci cand hoardele sustineau mari expeditii militare, se obisnuia ca mongolul sa bea sangele animalului de povara ca sa nu moara de sete.