Despre arta abstracta

Arta este o forma de comunicare. Comunicarea inseamna transmitere de informatii. Unii spun ca inseamna transmitere de sentimente. Ii contrazic. In primul rand 'a transmite sentimente' e o sintagma gaunoasa. Poti sa activezi sentimente in cineva, dar nu sa le transmiti acelui cineva. Vreau sa demontez opinia conform careia comunicarea presupune activarea sentimentelor. Sa luam toti tiranii istoriei, de la regii Asiriei pana la Stalin. Fara indoiala ca toti au activat intens in omenire stari si sentimente - ura, teroarea, paranoia etc. E destul de limpede ca in ciuda modulatiilor sufletesti produse de un despot in masele de oameni aflate sub stapanirea sa, nu exista comunicare intre cele doua entitati.

Comunicarea este un fenomen rational. Comunicarea inseamna transmitere de informatii obiective si neinterpretabile intre indivizi. Avand in vedere ca informatia este o eliminare a incertitudinii, putem sa afirmam ca si comunicarea elimina incertitudinea. Si desigur cum arta este comunicare, arta trebuie sa elimine incertitudinea. Arta nu trebuie sa fie subiectiva, nu trebuie sa aiba un mesaj multipluu pe care sa si-l aleaga receptorul, cum are pictura abstracta spre exemplu. Intr-o astfel de arta artistul nu face altceva decat sa se eschiveze, sa paseze sarcina de a crea arta receptorului sau. Arta modernista e de o parsivitate ordinara. Ea il aduce pe omul mediocru de partea sa, oferindu-i iluzia ca poate sa creeze ceva monumental si transcendent prin mularea personalitatii artistului pe personalitatea sa. Nu te lasa momit de visul asta, omule mediocru, locul tau e la sapa.

Asistam de un secol incoace, adica de cand arta a inceput sa se subiectivizeze, la transformarea ei intr-un produs de larg consum, intr-un nou opium al maselor. Imi permit chiar sa numesc arta abstracta noul Dumnezeu si inca unul de o mult mai subtila si periculoasa natura, pentru ca si-a lepadat orice haina nationala sau rasiala, s-a sustras oricarei particularizari geografice sau etnice. El poate seduce mintile oamenilor de oriunde, singura lui necesitate vitala este mediocritatea, ea este solul fertilul unde prospera noul Dumnezeu. Carnagiu in odaile Eternitatii!