Am zis!

Idiotul este cel care confundă ce îi vine din cap cu ce îi vine din burtă.

Despre Iisus Hristos

“N’ai-je pas sangloté ton angoisse supreme?” 

      Ce anume vrea să însemne că Iisus Hristos a murit pentru păcatele noastre, ale tuturor? Care este ideea de bază pe care o ascunde această expresie atât de simplă şi atât de comună? Intrigant este că oricărui om îi vine foarte la îndemână să afle singur răspunsul la întrebare, şi încă în cel mai viu mod cu putinţă. Tot ce trebuie să facă este să încerce, în fiecare zi, în fiecare unitate elementară a timpului, să îndrepte greşelile pe care le vede în jurul său. 

      Va descoperi atunci, aşa cum poate a descoperit şi acel tâmplar al Palestinei în urmă cu două milenii, că cei care sunt beneficiarii principali ai gestului său, şi anume semenii săi, i se vor pune în cale ca şi cum ar avea nu de câştigat, ci numai de pierdut. Deşi un act atât de simplu precum îndreptarea a ce este strâmb joacă rolul de a ne înlesni traiul în comun, de a oferi mediului în care respirăm o breşă luminoasă, tocmai noi ne împotrivim, ca şi cum dacă doar am concepe să-i dăm o mână de ajutor am nărui vreo statuie în lipsa căreia rămânem fără suflu. 

      Iată-ne deci păcătuind, şi pe el, acest Iisus anonim contemporan cu noi, istovindu-şi sufletul de păcatul nostru, care în fond este unul al indiferenţei şi al nerecunoştinţei. Un eveniment mai hristic decât atât nici că există. Oricine îl poate reînscena prin simplul gest de a-şi opri privirea asupra a ce nu merge şi a pune mână să-l facă să meargă. Aceasta este piatra de temelie a oricărui Mântuitor.

Comerţul galactic

     Este foarte posibil ca în viitorul îndepărtat, când pentru umanitate călătoria între stele va deveni de domeniul uzualului, sistemul economic care va guverna imperiul construit de către noi în Cosmos să fie puternic localizat, ca grosul raporturilor economice să se desfăşoare la nivel de sistem stelar, ca ceea ce consumă şi investeşte populaţia unui sistem să fie echivalent cu ceea ce produce, schimburile între sisteme fiind minime.

     Motivul este următorul: dată fiind tehnologia transformării energiei în masă, oricare materie primă va putea fi transformată în oricare alta, în schimbul unui cost de energie, sau, şi mai simplu, va putea fi creată din energie, virtualmente ex nihilo. Prin urmare, vor dispărea limitările impuse de locul în care se află resurse deja existente. Istoria economică a viitorului nu va avea parte de toponimele consacrate ale celei a trecutului. Nu va exista un Potosi al argintului, o coastă a Feniciei a melcului Murex, un Cornwall al cositorului, o insulă Molucca a mirodeniilor, sau, cum există azi, un Orient Mijlociu al petrolului. Energia necesară pentru a transforma o materie într-alta va fi mai mică decât cea necesară pentru a transporta o materie dintr-un sistem stelar într-altul. Prin urmare, comerţul va fi limitat drastic. 

      El nu va dispărea complet, deoarece această tehnologie, deşi eficientă cantitativ, calitativ va fi mereu întrucâtva în întârziere, şi, deci, structura cererii va cuprinde, datorită celor subţiri în gusturi şi cu putere de cumpărare, şi varianta autentică a oricărui produs. Altfel spus, deşi orice substanţă va putea fi obţinută în mod sintetic, calitatea ei va fi mereu inferioară celei a substanţei găsite în natură, iar cei bogaţi şi lingavi o vor prefera pe cea autentică şi naturală, ceea ce înseamnă, fireşte, că ar trebui să fie transportată dintr-un sistem stelar îndepărtat, şi, deci, să coste mult mai mult. 

      Vor exista, desigur, şi alte nuanţe ale impactului economic al acestei tehnologii. De pildă, energia necesară transformării va varia în funcţie de similaritatea chimică a substanţelor. Va fi mai ieftină transformarea fierului în nichel, decât cea a fierului în marmură, dat fiind că fierul şi nichelul sunt ambele elemente şi metale, în timp ce marmura este o substanţă organică, infinit mai complexă. Prin urmare, ar putea fi mai profitabilă importarea marmurei, decât producerea ei în mod sintetic la nivel local, atât pentru că ar costa mai puţină energie, cât şi pentru că ar implica utilaje mai primitive şi o forţă de muncă mai puţin calificată. 

      Pe scurt, galaxia viitorului, în cazul în care va fi umplută de către Om cu progeniturile sale, s-ar putea să cunoască schimburi economice doar la nivel interplanetar, costul traficului interstelar fiind un inhibitor prea puternic pentru înflorirea comerţului, şi dat fiind că tehnologia mai sus descrisă este mai mult decât o fantezie.

Din regi, astăzi

Din regi, astăzi, niciun cuvânt.
Din trupul lor, prin lume călător,
Bem, mâncăm, îl auzim în vânt,
Îl vedem cum pomi devine din pământ,
Dar calea ce-o arată - un dor.

Din regi, astăzi, niciun cuvânt.
Din zodia lor izvodul şi tăcerea.
Din steaua lor cerneala şi părerea.
Din fapta lor - credulul cânt,
În care lege-i mierea.

Din regi, astăzi, niciun cuvânt.
Din drumul abătut al vieţii în mărire,
Din portul răsfinţit prin vorbă şi veşmânt,
O turlă, o icoană şi-un mormânt,
Cerşind o amintire.