Desfatator este sa cercetezi si sa descoperi inrauririle pe care alcatuirea geografica a unui areal le are asupra alcatuirii sufletesti si rationale a semintiilor care cresc acolo. Am dat mai demult ca exemplu in sensul asta o idee de-a lui Thomas Mann, cum ca raportul fundamentul dintre Europa si Asia ar fi conturat de diferenta de dimensiune dintre cele 2 continente prin faptul ca unde este mult Spatiu este si mult Timp, si deci asiaticul isi permite sa risipeasca timpul cu generozitate - simte timpul altfel decat o face europeanul.
Ceea ce aduc in discutie acum insa, pe langa reluarea ideeii notabile a lui Mann, este efectul pe care o anumita ramura a geografiei - clima - il are in modelarea oamenilor care cresc intr-un anumit loc. Si gandurile noastre se vor indrepta direct catre frig - frigul, combustibil al solidaritatii umane. Este interesant de vazut ca frigul, spre deosebire de caldura care are uneori un efect segregator, ii aduce impreuna pe oameni - congrega. Asta in primul rand datorita faptului ca se poate muri din cauze naturale de frig, in timp ce din cauze naturale de caldura se moare mult mai greu si frigul ii va face deci pe oameni sa se ralieze intru neutralizarea sa, si in al doilea rand din cauza reactiei imediate pe care o temperatura prea joasa o sconteaza dintr-un grup de oameni - gasirea unei surse de caldura in corpurile vecine si deci incalzirea prin strangerea aproape a grupului, efect pe care caldura n-o sa-l aiba niciodata, deoarece cand este canicula cautam tocmai sa avem cat mai mult spatiu gol si al nostru in jur.
Ori avand in vedere acest factor, normal este ca popoarele din nordul Europei si, in general, cele din zone unde exista iarna, sa cunoasca foarte bine solidaritatea umana, care ofera un aport considerabil la corectitudinea conceptiei de civilizatie a unui popor. Civilizatia consta, pana la urma, in primul rand in asigurarea unor conditii decente de viata pentru indivizii neproductivi, ca o contra la reactia naturala si instinctuala, caracteristica popoarelor mai vechi, de a-i marginaliza pe oamenii ajunsi la batranete sau pe cei atinsi de un handicap, reactie care ne si ajuta sa intelegem conceptul de barbarism. Pe langa aportul pe care il aduce la civilizatie prin solidaritate, frigul mai contribuie si prin efortul intelectual pe care natiile pentru care hipotermia este un pericol constant trebuie sa il depuna ca sa descopere imbracaminte si locuinte care retin mai bine caldura. Efortul intelectual este sursa progresului stiintific, care la randul sau este principiul motor al civilizatiei, iar cum o gama cat mai diversificata de pericole il va forta pe om sa rationeze mai bine, este de inteles de ce gasesti mai lesne spre Poli decat spre Ecuator focare de civilizatie.
vineri, 2 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu