Ratiunea este acea atitudine din firea omului prin care are o deschidere catre a percepe si a intelege realitatea intr-un chip care este valabil pentru oricine. Logica este acea trasatura a mintii care il face pe om in stare sa inteleaga realitatea in mod rational. Aceste doua caracteristici umane, desi au o puternica relatie de sinergie, altfel spus se potenteaza reciproc foarte mult, pot exista una in absenta celeilalte, si asta se intampla chiar destul de des, astfel ca multi dintre cei care nu cauta sa vada realitatea asa cum vor ei ci asa cum este pot sa vagabondeze toata viata prin concluzii straine Adevarului, iar cei care pot sa vada natura Universului nu o fac deoarece sinele lor le dicteaza altminteri.
Putem spune ca toate marile personalitati din istoria artei si a stiintei abunda in ratiune, caci toate s-au aflat intr-o cautare insetata, neimpiedicata de vreun interes personal, a Adevarului, insa despre mai putine dintre ele putem spune ca au logica, caci altfel nu se explica existenta motivului neconcordantelor dintre multe dintre ideile lor.
Despre afirmatia unei personalitati insa este mai greu de decretat, principial vorbind, decat despre o personalitate daca este rationala decat daca este logica. Caci analizand o afirmatie, suntem nevoiti sa facem abstractie de cel care a produs-o, dupa cum ne dicteaza spiritul judecatii obiective, iar in lipsa subiectului nu poate fi cunoscut nici in ce scop a fost emisa. Scopul, da, scopul in care afirmam ceva determina daca avem o atitudine rationala sau irationala. Eliminand subiectul maschezi scopul, iar mascand scopul se pierde posibilitatea de a spune despre o afirmatie ca este, in sinea ei, rationala sau nu. Putem afirma despre valoarea intrinseca a unei afirmatii, data fiindu-i coerenta, doar ca este de logica sau de ilogica.
luni, 26 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu