"Am ascultat aseară un cântec de o neasemuită frumuseţe; un cântec care mi-a scos din inimă un suspin.
Am ascultat un cântec pe care l-am ascultat întâia oară în tinereţea mea, un cântec izvorât dintr-o nemărginită durere şi în acelaşi timp străbătut de o uriaşă aspiraţie la fericire.
Am ascultat aseară un cântec şi ascultându-l mi-am spus: acesta e focul sfânt la care inima mea trebuie să se întoarcă de fiecare dată.
Am ascultat aseară un cântec străbătut de o mare forţă morală, un cântec care zguduie de fiecare dată conştiinţele.
Am ascultat cântecul vieţii mele, cel mai frumos cântec ce s-a auzit vreodată pe pământ:
Sculaţi, voi, oropsiţi ai vieţii..."
muzical Internationala este o porcarie, iar ca si concept la fel.
RăspundețiȘtergereEu cred ca Bogza a fost unul din marii maestri ai ironiei ca forma de rezistenta. A stapani vehiculele clandestine al comunicarii este singurul mod in care adevarul, la nivel polemic-public, poate supravietui sub totalitarism.
RăspundețiȘtergerePana la comentariul tau nici nu stiam ca piesa in cauza este Internationala. Am deschis cartea lui Bogza ca un om in afara istoriei, am nimerit peste pasaj, l-am citit si l-am trait. Cata vreme valoarea lui literara este autentica, restul e can-can.