Despre razboi

Inraurirea principala pe care tehnologia o are asupra razboiului este aceea ca mareste distanta de la care beligerantii se omoara intre ei. In fapt, cu cat avansam in timp, cu atat observam ca in razboi, ca si in toate cele, Mintea este mai puternica decat Materia. Iar toate victoriile repurtate de Materie asupra Mintii nu se datoreaza decat interventiei unor generali straluciti, care stiu sa suplineasca deficientul tehnologic al armatei lor, deci, in final, tot ale fortei psihice. Lupta dintre David si Goliat este un simbol al acestei antinomii dintre forta intelectuala si cea bruta, intrucat David, dezavantajat fizic, face uz de prastie pentru a-l omori pe Goliat, casunat sa-si ucida adversarul de aproape. Prastia este, prin faptul ca reprezinta Tehnologia si efectul sau de lungire al distantei de lupta, o metafora pentru Minte.

Tarfe sociale si sfinti

"Mari idei", "probleme existentiale", "suflete pereche", aceste sintagme care in gura unora capata o rezonanta atat de obscena. Uneori le auzi pronuntate atat de incisiv, cu atata dispret fata de ceea ce reprezinta, aliniate si impletite cu alte expresii care arata aceeasi frivolitate si lipsa de evlavie, incat iti pare ca cei care le rostesc astfel o fac in urma nefructificarii acestor idei in viata lor si a unei indelungi reflectii filozofice in ceea ce le priveste. Iti inchipui ca ideile in cauza au incercat un test de foc in fata celor care le batjocoresc, si de-abia in urma acestei probe dificile pe care nu au trecut-o isi primesc o meritata batjocura.

Adevarul este insa negru. Intrucat e greu de crezut ca un om care gandeste o idee sau simte o emotie in unitatea deplina si profunda a valentelor ei poate sa se arate, in fata semenilor sai, ca si cum respectivul gand sau simtamint este pentru el o gluma usuratica, cei care vulgarizeaza cele inalte sunt asa cum actioneaza. Numai un om formidabil de slab sau de socialit si-ar vinde privilegiul de a parea asa cum este pentru a placea majoritatii si a se simti acasa intre cei multi. Insa, intr-un final, una dintre cele doua conditii va triumfa - puritatea simtirii si viziunea filozofica sau frivolitatea gregara. Sunt doua forte antitetice, care atunci cand se gasesc in acelasi individ ii erodeaza firea si nu se potolesc pana cand una dintre ele este eliminata sau se ajunge la un echilibru intre cele doua.

O idee de melodicitate

L-am auzit acum ceva timp pe un profesor explicand cum ca atat monotonia cat si variatia excesiva dauneaza artei. Monotonia deoarece, desigur, plictiseste, iar variatia excesiva deoarece creeaza confuzie, creeaza o situatie care nu poate fi stapanita si care, prin urmare, produce teama.

Exista insa repetitii neintrerupte ale aceleiasi figuri care nu produc monotonie. Si din aceasta observatie imi pare ca beneficiaza cel mai mult Muzica. A nu se intelege prin aceasta ca muzica este o arta, insa principiul numit de respectivul profesor se aplica si pentru muzica. Scontarea printr-o lipsa totala de variatie a unui efect puternic de hipnoza, care confera auditiei profunzime, nu este nicidecum un scop rar intalnit in domeniul muzicii. Un asemenea efect depinde exclusiv de laitmotivul ales, adica de elementul care este repetat.

Criteriul alegerii sale este sugerat de experienta pe care o are mintea atunci cand este confruntata cu o repetitie. Dupa un anumit timp de la inceputul desfasurarii repetitive, mintea pierde notiunea inceputului si sfarsitului motivului si le muta in alta parte pe motiv, realizand un motiv nou. Practic, psihicul rupe motivul intr-un punct, punand prima parte astfel obtinuta la capatul celei de-a doua. Succesul efectului de repetitie consta in gasirea de sens in motivele produse prin dislocare. Daca nu au sens, sau melodicitate (in cazul muzicii), mintea va starui asupra motivului initial, gasind astfel rapid prilej de plictiseala. Cu cat va gasi mai multe motivuri cu sens, cu atat placerea descoperirii si placerea pendularii intre optiuni vor fi multiplicate.

Pentru a exemplifica vom folosi, datorita imposibilitatii utilizarii unei fraze muzicale, doua cuvinte - piele si tartă:

Motivul initial: pielepielepiele

Morfozele motivului prin dislocare: pielepielepiele, pielepielepiele, pielepielepiele, pielepielepiele

Nici una dintre gruparile de litere ielep, elepi, lepie si epiel nu are vreun sens.

Motivul initial: tartătartătartă

Morfozele motivului prin dislocare: tartătartătartă, tartătartătartă, tartătartătartă, tartătartătartă

Desi artăt, rtăta si ătart nu inseamna nimic, cuvantul tătar are evident un sens.