Curaj, curaj, deschide-ţi pieptul să reverse flori.
Simţirea ta nu fie de rele deşănţată.
Cu zâmbet poartă-ţi vrajba şi negrul fă-l culori.
Când noaptea îşi întinde domnia peste zori
Şi zorii îi ascultă voinţa-ntunecată,
Curaj, curaj, deschide-ţi pieptul să reverse flori.
Când ura te îmbie cu ea să te însori
Şi-ţi pare că-i mireasa ce trebuie urmată,
Cu zâmbet poartă-ţi vrajba şi negrul fă-l culori.
Când lumea te învaţă că zeii-s trădători
Şi-asupra sa nu-şi pleacă privirea luminată,
Curaj, curaj, deschide-ţi pieptul să reverse flori.
Când măştile se strâmbă şi-ţi dau şi ţie sfori
Şi-ţi spun că se cuvine să fii un chip în ceată,
Cu zâmbet poartă-ţi vrajba şi negrul fă-l culori.
Surâsul blând al minţii ajunge să dobori,
Căci armele-ţi sunt gândul şi zicerea curată.
Curaj, curaj, deschide-ţi pieptul să reverse flori.
Cu zâmbet poartă-ţi vrajba şi negrul fă-l culori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu